Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEPĂȘI LIMITELE

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru DEPĂȘI LIMITELE.

BALANSAT

BALANSÁT , - Ă , balansați , - te , adj . 1. Legănat ^2 ( 1 ) . 2. ( Tehn . ; despre dispozitive ) Care este astfel reglat încât nu depășește limitele de balans (

 

EXTREMIST

EXTREMÍST , - Ă , extremiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de extremism , care depășește limitele normale , moderate ; privitor la teoriile , ideile , opiniile , metodele , măsurile etc . împinse la extrem . 2. S . m . și f . Adept al

 

LICENȚĂ

LICÉNȚĂ , licențe , s . f . 1. Titlu obținut la terminarea studiilor superioare , pe baza unui examen prin care se dobândește dreptul de a exercita profesiunea corespunzătoare studiilor făcute ; examen dat pentru obținerea acestui titlu ; p . ext . diplomă care conferă acest titlu . 2. Autorizație dată de stat unei persoane pentru exercitarea unui negoț special , pentru operații de import și de export etc . 3. Contract prin care posesorul unui brevet de invenție cedează cuiva dreptul de exploatare a invenției sale . 4. Atitudine , ținută care depășește limitele bunei - cuviințe ; lipsă de respect pentru formele obișnuite . 5. ( În sintagma ) Licență poetică = abatere ușoară de la regulile gramaticale ale limbii , cerută de necesitatea rimei , ritmului sau din dorința de a realiza o notă stilistică

 

NEASEMĂNAT

NEASEMĂNÁT , - Ă , neasemănați , - te , adj . ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi asemănat cu nimic ; care nu are pereche deoarece depășește limitele , însușirile obișnuite ; fără seamăn , incomparabil , neasemuit , unic . [ Pr . : ne - a - ] - Ne - +

 

SUPRAPĂMÂNTESC

SUPRAPĂMÂNTÉSC , - EÁSCĂ , suprapământești , adj . Care pare că depășește limitele a ceea ce este pământesc ; ( ca ) din altă lume . - Supra - +

 

NĂPRASNIC

NĂPRÁSNIC , - Ă , năprasnici , - ce , adj . , subst . I. Adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care survine în mod neprevăzut , dintr - o dată ; care se petrece fulgerător ( și neplăcut ) ; neașteptat , subit . 2. ( Adesea adverbial ) Care nu poate fi stăpânit ; năvalnic , impetuos . 3. Care înspăimântă , îngrozește ( prin comportare ) ; îngrozitor , cumplit . 4. Care depășește cu mult limitele obișnuite ( prin mărime , intensitate ) ; extraordinar , cumplit . II. Subst . 1. S . m . Plantă erbacee din familia compozeelor , cu flori galbene - albe , cu frunze rigide acoperite cu peri moi și cu tulpina dreaptă ( Chrysanthemum corymbosum ) . 2. S . f . Plantă erbacee cu tulpina dreaptă , păroasă , cu frunze palmate și cu flori roșii - roz și miros neplăcut ( Geranium

 

NĂSTRUȘNIC

NĂSTRÚȘNIC , - Ă , năstrușnici , - ce , adj . 1. Care iese din comun ; neobișnuit , ciudat , bizar . 2. Care depășește cu mult ( prin proporții , intensitate , calitate etc . ) limitele obișnuite ; extraordinar , strașnic ,

 

TRANSGRESAT

TRANSGRESÁT , - Ă , transgresați , - te , adj . ( Livr . ; despre limite , legi , regulamente etc . ) Care a fost depășit ; care a fost încălcat . - V.